vineri, 19 octombrie 2012

Capitolul XIX

Capitolul XIX

Cu totii eram cu sufletele la gura.. Dar el tot nu se trezea, atunci cand am vazut  ca nu da niciun semn pe obrajii fiecaruia si`au facut prezenta cae 2 perechi de lacrimi cat a crocodilului...
Doctorul: VA rog sa nu va pierdeti speranta.. Tocmai a anuntat la Radio ca drumurile sunt libere, deci vvom ajunge imediat la spital si vom face acolo tot ce trebuie...
Drumul pana la spital a durat vreo 3 minute pentru ca eram destul de aproape dar noua ni s`au parut ca 3 ani , parca numai ajungeam odata... Am coborat repede si dardaind de frica din masina , am vazut cum Harry este luat de doctorii si dus in spital ne- am dus si noi repede dupa el dar o asistenta ne- a oprit ..
Asistenta: Imi pare rau , dar nu va pot lasa sa treceti , deja este in stare foarte grava  , doctorii vor da ce pot...
 Eu: Tott ce pottT??? Si daca nu vor putea sa il readuca inapoii ??
Zayn: Deci asa ceva nu e posibill trebuie sa faca cevaa...
Stau eu ingundurata iar apoi imi aduc aminte de Alisa care nu o mai vazusem deloc din cauza dracilor , am inceput sa o caut peste tot in spital , si pana la urma am gasit-  o stand rezemata de un perete, uitandu- se in gol si cum lacrimile curgeau pe fata ei ca  o cascada ..
Eu: Alisa, esti bine? * Maduc langa ea  si o iau in brate*
Alisa: Da sunt foarte bine * Tipa la mine* , Normal ca nu sunt ine tu ce crezi ? Cel pe care il iubesc e la un pas de moarte.. Asta daca nu e prea tarziu...
Eu: Nu vorbii asa, o sa se faca bine, sunt sigura..
Nu am facut decat sa o fac pe Alisa sa planga mai tare ..
Alisa: Te rog pleaca, lasa- ma am nevoie sa fiu singura, o sa vin peste cateva minute sa vad care e situatia...
Apoi m- am intors cu spatele si am plecat , m- am dus in sala de asteptare unde erau si ceilalti , mai aveau putin si o luau razna cu totii , nici timpul nu ne ajuta , era cel mai mare dusman al nostru , ne presa incontinuu , ma uitam la ceasul de acolo si in rest vedeam dor negru, si ma uitam eu la ceas si vedeam cum limbile acestuia se miscau atat de incet , secunda cu secunda era care mai de care mai pretioasa, apoi mi- am revenit la realitate cand Lou a venit langa mine ..
Lou: Hey, CAss, esti bine? Te- am strigat de cateva ori ...
Eu: Ah..  da, sunt bine.. Adica nu , nu sunt bine..
Lou: Nu cred ca este vreunul dintre care se simte bine in aceste situatii..
Asistenta: Ei bine se pare ca nu avem vesti atat de bune...
Cand a spus asta ne- a cauzt tuturor moralul...
Eu: VA rog ziceti- ne ce are..
Asistenta: Se pare ca  s- a lovit  zdravan la cap ,  si are un picior rupt, deocamdata este in coma, noi am facut tot ce am putut , acum depinde numai de el daca vrea sa se intoarca alaturi de prietenii lui sau nu .. Ne- a mai ramas decat sa ne rugam ...
NIall: A, da.. da, multumim...
Cu totii ne- am intors unul spre  celalalt, si ne- am uitat in ochii unu altuia, ne- am pus mainile in cap iar inauntrul nostru urlam cat aveam putere... Bineinteles ca pe Alisa a bufnit- o plansul, Apoi usor usor ne- a bufnit pe toti plansul..
Ne- am dus cu totii in sala unde era Harry , am intrat usor stergandu- ne lacrimile  , dar in zadar pentru ca altele noi isi faceau aparitia.. Ne- am dus cu totii acolo , L- am luat fiecare de mana iar primul cuvant care a fost , l - a avut Alisa..
Alisa: Harry, te rog frumos nu facee astaa, te iubesc, te iubimm, aici este locul tau , printre noii .. Te rugammm ...
Lou: Harry , ai auzit- o , aici e locul tau , te rog..
Zayn: Haide bro , te rog, stiu ca te vei face bine.. Te rog da- ne un semns ca ne auzi..
Niall: Harry daca tu numai esti , atunci cu cine o sa ma mai bat eu pentru mancare..
Liam: Iar pe mine cine ma va fugari cu lingurile ?
Channel: Dar pe mine cine ma va mai face sa rad, ?
Dizz: Sau pe mine cine ma ma vai gadila?
Steph: Cine  va mai fi perversul casei ?
Eu: Haideeee Harryy , haii ... poate ca ne auzi acum, sau poate nu dar sa stii ca noi mereu te vom iubi...
Ne- am retras usor de langa pat si ne- am asezat acolo in camera pe niste scaune , ce e drept e ca , camera era foarte spatioasa... Se facuse seara, ne lua cu somnul asa ca am adormit  acolo...

* A doua zi*

A doua zi dimineata ne- am trezit atat de intepeniti incat abia mai puteam merge..
Eu: Ahh, ce intepenita sunt..
Zayn: Stiu , ma doare spatele.. dar avem pentru ce risca..
Liam: Hey hey .. Unde e Harry ? Aseara era in paat unde e????
Cu totii am tresarit , am iesit din camera si ne- am dus imediat la primul doctor ..
Eu: Scuzati- ma , dar unde este pacientul Harry Styles ?
Doctorul: Se pare ca aseara a avut o reactie tare ciudata ... Pentru cateva secunde inima i se oprise.. Dar stati linistiti si- a revenit.. Acum este in sala de operatie,
Eu: Operatieee???
Doctorul: Da, va dura cateva ore...
Au trecut cateva ore, Harry tocmai iesise din operatie, erra iar dus pe patul de spital.. Am stat langa el , ne holban la el de mai bine de jumatate de ora, apoi auzim cum inima incepe sa ii bata , In ace;l momente toti aveam cel mai larg zambet pe fata... Incet incet si- a deschis ochii ..
Toti: Harrryyyyyyyy...
Harry: Wow , wow, usor.. Ce s- a intamplat ?
Eu: iti explicam mai tarziuuu, Te iubimm ..
Harry: oke, oke..
Am stat de vorba cat am stat ..2- 3 min...
Harry: A .. baieti , nu ma simt prea bine...
Inima deja incepuse sa ii bata din ce in ce mai tare.. Foarte tare, extrem de tare.. Era anormal...
 Lou: Chemati repede un doctorrr... are problemee..
Doctorii: VA rugam facetui loc, la o parteee...
 Au venit 4 doctorii , au incercat sa il readuca la starea normala.. Il vedeam cum incercau sa il readuca din Doctorii: Scoate- tii aparatelee acummmmmmm !!!!!
Noi: Noooooooooooooooooooo!!!...
In acel moment aparatele au fost deconectate, iar din bataile iniimii acre erau una dupa alta se oprise dintr- o dataa...
In acel moment Alisa a lesinat , noi ceilalti numai aveam mult si lesinamm si noi..
Doctorii: Ne pare atat de rauu , dar nu aveam alta alternativa . Va fi dus la morga...
Eu: Cumm?? Adica??? Poftimm, nu nu  nu , va roog ziceti=- mi ca nu a plecatt de pe lumeaa astaa va  rogg :"(((
Doctorii: Ma tem ca da...
Pe de alta parte alti 2 doctorii au luat- o pe Alisa si au dus- o si pe ea intr- o sala..
treceam printre momente teribile, nimeni nu se astepta la asta, credeam ca isi va reveni , Eram distrusi, simteam cum cerul cadea peste mine, plansul deja nu era gestul potrivit pentru asemenea situatie..
Eu: P- p - pot sa il mai vad odata..
Doctorul : Sigur ..
Ne- am dus cu totii langa patul lui , si ne- am asezat cu capul pe el , l- am inundat de lacrimi acolo .. Din pacate nici unul dintre noi nu a putut scoate o vorba...
Asistenta: Imi pare rau dar trebuie sa plecati ..
Ce era sa facem , Am lasat- o pe Alisa pe mana doctorilor iar noi ne- am dus acasa , nu puteam sa credem ... Ajunsi acasa , am cazut cu totii in genunchi  si de aici a inceput adevaratul concert al bocitului.. Eram distrusi ...

* La spital*

Asistenta: Domnisoara Alisa este bine?
Doctorul: Da , tocmai acum s- a trezit si mananca, nu a patit nimic..
Asistenta: Ok, e foarte bine macar vestea asta sa le dam buuna copiilor .. Saracii cred ca sunt distrusi..
Doctorul : Sincer sa fiu si mie imi vine sa plang, adica se vedeau ca erau uniti ca o familie, de acum in colo nu va mai fi la ei .. Sti ce te mai rog?
Asistenta: Sa ii duc pastilele lui Alisa?
Doctorul : Desigur, dar vezi ca trebuie sa le iei din cabinet ..
Asistenta: Ok...
A plecat asistenta dupa pastile pentru Alisa, s- a dus la cabinet , cand a iesit din cabinet a simtit cum o mana nu tocmai de copil dar nici de barbat o atinsese pe umar.. A tresarit pe moment fiind o liniste si singura pe coridor  apoi se intoarce  sa vada cine e.. Cand  s- a intors si a vazut cine era defapt  a scos un tipat de s- a auzit in tot spitalul apoi a lesinat ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu